Pagina: [1]
Programul Phare a fost unul dintre cele trei instrumente de asistență financiară nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană, menit să sprijine statele candidate din Europa Centralǎ și de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare.Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria, primele două țări din regiune care au renunțat la comunism și la economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două țări în procesul de tranziție de la regimul comunist la cel democratic (de aici și numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei).Pe măsură ce alte state din Centrul și Estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse de asemenea în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate la acea dată (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) și 3 state necandidate (Albania, Bosnia-Herțegovina și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). Până în anul 2000 țările din partea vestică a Balcanilor (Albania, Bosnia-Herțegovina și fosta Republică Iugoslavă) au beneficiat de asistență Phare, însă din anul 2001 acestea au fost incluse în programul CARDS (Asistență Comunitară pentru Reconstrucția, Dezvoltarea și Stabilitatea Balcanilor).
Obiectivul general al programului Phare a fost de a ajuta statele candidate să se pregătească în vederea aderării la Uniunea Europeană, sprijinul concentrându-se asupra priorităților pentru îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, și anume: - stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților; - existența unei economii de piață funcționale;- capacitatea de a face față presiunii concurențiale și pieței din Uniunea Europeană; - capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene.
Obiectivele Phare au vizat:
- întărirea capacității administrative și instituționale în statele candidate, pentru ca acestea să poată funcționa eficient în cadrul Uniunii Europene („Dezvoltare instituțională”);
- sprijinirea statelor candidate în efortul investițional de aliniere a activităților industriale și a infrastructurii la standardele UE („Investiții pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare”);
- promovarea coeziunii economice și sociale („Investiții în coeziune economică și socială”).
Prin programul Phare, Uniunea Europeană a acordat României, încă din anul 1991, asistență pentru dezvoltare instituțională, consolidarea legislației necesare asigurării compatibilității cu acquis-ul comunitar, investiții și asigurarea coeziunii economice și sociale.În cadrul fiecărui program anual Phare s-au finanțat proiecte care să asigure pregătirea României în vederea aderării la Uniunea Europeană, urmărindu-se domeniile prioritare, așa cum au fost acestea identificate în Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de întărire a capacității administrative și a capacității de asumare a obligațiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar în diferite domenii).Alinierea la normele și standardele Uniunii Europene a presupus investiții pentru dotarea instituțiilor cheie, a căror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuia întărită.
Acordul cadru între Comisia Europeană și Guvernul României, ca beneficiar, s-a semnat la 12 martie 1991, și stabilea cadrul tehnic, legal și administrativ pentru implementarea unor măsuri în domeniul cooperării tehnice, financiare și al altor forme de cooperare.Valoarea alocării de asistență financiară nerambursabilă prin Programul Phare în perioada 1990-1997 a fost de 778 milioane euro. La acestea se adaugă și sumele alocate pentru programele comunitare, cooperarea transfrontalieră și alte programe dedicate unor sectoare aparte (programe orizontale și programe multițară), rezultând un buget total de peste 812 milioane euro. Începând din anul 1997, programul Phare a acordat sprijin crescut dezvoltării cadrului legislativ și structurilor administrative, proiectelor care promovează democrația și dezvoltarea societății civile, investițiilor în infrastructură, inclusiv cooperării transfrontaliere.
În România, în anul 1999 a fost creat cadrul juridic, precum și toate structurile administrative și bugetare necesare coordonării și implementării programelor finanțate de Uniunea Europeană. De asemenea, în anul următor au fost create structuri mixte de monitorizare a implementării proiectelor, formate din reprezentanți ai autorităților române și ai Comisiei Europene: Comitetul Comun de Monitorizare (Joint Monitoring Committee), format din coordonatorul national al asistenței, responsabilul național cu autorizarea finanțării și reprezentanți ai Comisiei Europene și sub-comitete sectoriale de monitorizare (Sectorial Monitoring Sub-Committee), stabilite de Comitetul Comun de Monitorizare, formate din coordonatorul național al asistenței, responsabilul național cu autorizarea finanțării, responsabilul/responsabilii cu autorizarea programului din cadrul fiecărei agenții de implementare și un reprezentant al Comisiei Europene. Pentru înființarea și definirea acestor structuri au fost semnate două memorandum-uri de înțelegere între Comisia Europeană și Guvernul României. Fiecare memorandum de finanțare semnat între Comisia Europeană și Guvernul României prevedea responsabilități clare pentru fiecare din structurile naționale stabilite: coordonatorul național al asistenței, responsabilul național cu autorizarea finanțării, responsabilii cu autorizarea programelor, Fondul Național, Oficiul de Plăți și Contractare Phare, agențiile și autoritățile de implementare.
Lista proiectelor Phare 2006 și a autorităților de implementare
Lista proiectelor Phare CBC 2006 și a autorităților de implementare
Lista Phare Nuclear 2006 și a autorităților de implementare : 03-04-2009
|
